Știi un caz de abuz?

Eşti într-o situaţie dificilă? Ai nevoie de ajutor, de o persoană de încredere? Sau poate un prieten, un cunoscut de-al tău are nevoie de ajutor?

Donează!

Nu ezita să ajuţi pe cineva. Donaţiile tale pot face un bine celor care au nevoie de ajutor. Donaţiile pot fi făcute în MDL sau EURO la conturile respective.

Pregătirea copilului victimă/martor pentru participarea în procedura de audiere în cazuri speciale

Pregătirea copilului victimă/martor pentru participarea în procedura de audiere în cazuri speciale

Cele mai bune practici în domeniu recomandă pregătirea copilului pentru participarea la audiere. Pregătirea copilului pentru audiere presupune eliminarea barierelor de comunicare directă dintre copil şi intervievator, crearea unui climat de încredere, de natură a determina copilul să facă relatările complete şi veridice, în sine presupune un dialog dintre copil şi intervievator şi este important ca această primă întâlnire să fie profesionistă şi empatică.

Specialistul care pregăteşte copilul pentru audiere trebuie să depună toate eforturile pentru a identifica şi aplica o metodă care să-l facă pe copil să se simtă de la bun început în siguranţă şi în largul său, atât pe parcursul pregătirii cât şi ulterior la audierea care va avea loc cu participarea acestuia, ceea ce va contribui la desfăşurarea unei audieri de succes, ce va permite acumularea detaliilor despre incident necesare investigării faptei şi va asigura protecţia şi respectarea drepturilor copilului victimă/martor al infracțiunii.

 

Pregătirea copilului pentru audiere

Pregătirea copilului victimă/martor al infracţiunilor pentru audiere în cadrul examinării cauzei penale, are drept scop de a-l informa despre scopul audierii sale, gradul de implicare al acestuia, despre importanţa relatării circumstanţelor şi detaliilor din relatarea sa, etapele următoare ale audierii, precum și despre participanţii la audiere. Este important ca copilului să-i fie inspirată atmosfera confortabilă atât prin anturajul în care se află cât şi prin abordarea cu importanţă şi seriozitate a acestuia.

În cadrul discuţiei, intervievatorul va aborda copilul prietenos, va ţine cont de particularităţile de vârstă, dar şi de posibilele consecinţe ale abuzului suportat, dar va tinde să afle cât mai multe lucruri despre copil (cum ar fi caracteristicile sale culturale, de dezvoltare, emoţionale, comportamentale şi cognitive). Astfel de informaţii îl vor ajuta pe intervievator să înţeleagă mai bine reacţiile şi declaraţiile copilului, dar trebuie să ţină cont de faptul că aceste informaţii pot fi incomplete şi/sau inexacte.

În procesul de pregătire, copilului i se va comunica că audierea va fi înregistrată audio/video, de asemenea i se va explica necesitatea înregistrării mărturiilor sale. În acest fel începe stabilirea relaţiilor de încredere a intervievatorului cu copilul (contactul psihologic).

Pentru a asigura un climat psihologic favorabil şi a spori eficienţa procedurii de audiere, este recomandabil ca atît la pregătirea pentru audiere cât şi la audierea copilului victimă/martor al infracţiunilor să participe acelaşi intervievator,însă nu sunt excluse situaţiile în care copilul poate fi pregătit care asistă cazul sau este solicitat special pentru această procedură (oferindu-i-se informaţii generale despre cazul cercetat).

Pregătirea pentru audiere este şi momentul cheie de expunere a acordului din partea copilului de a fi audiat. Totuşi, angajamentul manifestat al copilului de a spune adevărul în timpul audierii nu este o garanţie absolută că acesta va relata clar, fidel şi complet evenimentele petrecute, însă poate fi interpretat ca o disponibilitate din partea acestuia de a colabora cu intervievatorul şi de a relata ceea ce ştie.

Deşi pregătirea pentru audiere nu are drept scop acumularea de informaţii despre evenimentele care au avut loc, ci mai mult de a informa copilul către această relatare, nu este exclus ca în procesul de pregătire, copilul să furnizeze informaţii cu privire la eveniment.

 

Când trebuie pregătit copilul?

 

Audierea copilului victimă/martor trebuie să fie realizată la un interval cât mai scurt după producerea evenimentului, corespunzător, momentul de pregătire către audiere se va realiza cât de apropiat posibil de audiere.

 

Se recomandă pregătirea copilului pentru audiere în prealabil (1-2 zile înainte de audiere) sau cel puţin cu o oră înainte de începerea acesteia. Nu se recomandă decalaje de timp foarte mari între etapa de pregătire şi audierea propriu-zisă şi nici ca alte persoane să discute repetat cu copilul despre cele întâmplate.

În timpul discuţiei cu copilul, intervievatorul trebuie să fie atent la indiciile oferite de copil şi să dea importanţa cuvenită semnalelor care denotă oboseală, lipsă de concentrare sau dorinţa de a merge la baie. Sunt preferabile intervenţiile cu o durată mai scurtă decât cele cu o durată mai îndelungată, mai ales în cazul copiilor cu o vârstă mai fragedă.

 

Locaţia/atmosfera

 

Spaţiul în care se va desfăşura pregătirea pentru audierea copilului victimă/martor poate fi stabilit de la caz la caz. Pregătirea poate fi realizată nemijlocit în camera de audiere, poate fi realizată în camera de aşteptare, special destinată pentru aflarea copilului până la momentul începerii audierii, sau poate fi realizată şi într-o altă locaţie, separată de spaţiul special amenajat pentru audierea copiilor (un centru pentru copii). Este important însă ca pregătirea pentru audiere a copilului victimă/martor al infracţiunilor să fie desfăşurată într-un spaţiu neutru (nu la domiciliul sau şcoala copilului), dar totuşi într-o atmosferă privată, lipsită de factori care ar putea distrage atenţia copilului. La locul preconizat, copilul se va prezenta împreună cu reprezentantul legal sau o persoana lui de încredere.

Informarea reprezentantului legal

La întrevederea copilului cu intervievatorul în vederea pregătirii către audiere, copilul va fi însoţit de reprezentatul legal (de obicei aceștia sunt părinţii sau persoanele în grija cărora se află copilului sau reprezentantul autorităţii tutelare). În general, reprezentanţii legali nu trebuie să asiste la pregătirea copilului pentru audiere, intervievatorul poate discuta cu aceştia fie înaintea discuţiei cu copilul pentru informare, fie imediat după încheierea procesului de pregătire a copilului pentru audiere. Important este ca intervievatorul să se intereseze dacă copilul are careva particularităţi speciale şi dacă anterior a mai participat la audieri, fie în această cauză, fie pe o altă cauză.

În cazul în care copilul refuză totuşi să rămână singur, reprezentantul legal poate fi prezent în etapele iniţiale ale discuţiei iar în momentul potrivit să părăsească încăperea.

Este binevenit să informăm reprezentantul legal să evite discuţiile despre evenimentele în care a fost implicat copilul în perioada dintre pregătirea către audiere şi audierea propriu-zisă, dar în acelaşi timp să fie atent la starea/manifestările/neliniştile copilului, despre ce va informa intervievatorul înaintea începerii audierii.

Particularităţile lingvistice şi de dezvoltare ale copilului

Intervievatorul trebuie să fie familiarizat cu principalele particularităţi de dezvoltare şi lingvistice ale copiilor. Deşi există norme de dezvoltare legate de vârstă, copiii care fac parte din aceeaşi categorie de vârstă sunt totuşi diferiţi. Cea mai eficientă metodă de a evalua nivelul de dezvoltare al copilului şi competenţele sale lingvistice este de a acorda o atenţie deosebită modului în care copilul utilizează şi înţelege limba. Este important ca intervievatorul să încurajeze copilul să ofere răspunsuri narative chiar de la începutul discuției pentru a putea evalua abilitatea copilului de a răspunde la întrebările deschise. De asemenea, este important ca intervievatorul să ţină cont de faptul că un copil care se exprimă greu în limba de desfăşurare a audierii s-ar putea exprima foarte bine şi ar putea face dezvăluiri în limba sa maternă. De aceea, pentru rezultate mai bune, este recomandat ca copilul să fie intervievat în limba în care acesta se exprimă mai bine. În asemenea cazuri intervievatorul poate să fie asistat de un interpret/traducător, sau după caz un specialist calificat ori de câte ori în proces este implicat un copil care suferă de probleme de auz sau nu se poate înţelege/exprima limba de desfăşurare a procedurii.

Dacă copilul nu reuşeşte să facă diferenţa dintre adevăr şi minciună, fie acesta se află sub influenţa emoţiilor puternice (sugestibilităţii), datorate situaţiei noi cu care se confruntă, fricii, ameninţărilor; fie este posibil să aibă probleme de sănătate mintală - în ambele situaţii trebuie invitat la audiere un specialist în sănătatea mintală (psihiatru, psiholog).

Intervievatorul trebuie să țină cont de asemenea, că cu cât este mai mic copilul, cu atât atenţia acestuia este mai scăzută şi cu atât mai repede poate trece de la un subiect de discuţie la altul care nu are nicio legătură, în asemenea cazuri se recomandă ca copilul să fie abordat cu răbdare, dar în același timp cu suficientă insistență pentru a-i putea capta atenția.

În procesul de pregătire al copilului victimă/martor al infracțiunilor către audiere, de altfel și în timpul audierii, intervievatorul va utiliza cuvinte simple, va adresa întrebări scurte, fiind pregătit să aştepte un timp după ce a adresat întrebarea, lăsându-i copilului timp suficient pentru a răspunde.

 

  • Recomandări pentru o mai bună organizare a pregătirii copilului pentru audiere

 

  • aşezaţi-vă în faţa copilului, puțin înclinat înspre el, dar totuşi la distanţa unui braţ întins;
  • observaţi gesturile copilului, poziţia corpului, mimica feţei;
  • vorbiţi pe un ton neutru, suficient de rar;
  • nu grăbiţi copilul, aveți răbdare şi oferiţi-i timp să vorbească, admițând pauze mai lungi;
  • ascultaţi-l atent pe copil şi memoraţi ceea ce a spus, ar putea fi util în procesul de audiere, sau pentru a lua anumite decizii în cadrul anchetei;
  • lăsați-l să se manifeste firesc, de exemplu dacă doreşte să se plimbe prin cameră;
  • oferiţi-i răspunsuri la întrebările pe care le pune;
  • în cazul în care faceți notiţe, cereți acordul copilului, de asemenea este necesar să înregistraţi data, ora la care au fost realizate şi la final să semnaţi aceste înscrisuri.

 

  • Evitați

 

  • întreruperile de la discuţia cu copilul (deconectaţi telefonul, îndepărtați tot ce ar putea distrage atenția);
  • nu reacţionaţi în nici un fel la ceea ce vă spune copilul, nu vă miraţi;
  • nu povestiţi despre alte persoane cu istorii asemănătoare;
  • nu-i promiteţi nimic copilului;
  • fraţii/surorile sau alte posibile victime/martori trebuie să fie pregătite în mod separate, informaţiile obţinute de la alte presupuse victime sau martori nu trebuie împărtăşite copilului.